Visul ploii

Pași de corb mă mișcă-n ploaie,
Cerul îmi cântă cu norii,
Fulgere tună șiroaie,
Noaptea își ascunde zorii.

Belți de amintiri sunt sparte,
De ploaia lacrimilor grele.
Visele-mi confuze, mate,
Calcă gândurile mele.

Gri și negru totul pare,
Ca mormintele din piatră,
Timpul sensul nu-l mai are,
Inima nu vrea să bată.

Huiduit de vânt și viscol
Mă așez sub teiul gros,
Sunt mahmur ca de alcool
Și de somn mă-ntind pe jos.

Sticle sparte mă doboară
Și din ele curge lavă
Florile din tei coboară,
Așezându-se în tavă.

Picuri veșnici de negrață
Cad, stropesc și murdărec,
Simpla trecere prin viață
Care vreau s-o ocolesc.

Clipe din clepsida verde
Smulg să țin în viața mea,
Cronos, zeul rău mă vede.
Muritor sunt ca o stea.

Dar zorii plini de întristare
Mă trezesc la răsărit,
Norii tună-n nencetare.
Tot de ploaie sunt orbit.