Sclavul morții

Imaginea din ochi e coaptă.
Păreri de rău și frânte lacrimi
Cobor din ochi pe recea treaptă
Și pierd trăiri în negre patimi.

Țărâna rece suflă furii
Și plânsul se aude tare.
Sicriul ros este de carii,
Speranța mea se stinge, moare.

Sunt sclavul morții necurate.
Cu inima îmi șterg din vise
Căci ramuri gri se dau în spate,
Lovid în usile închise.