În zadar o caut

Crescând eu las să piară,
Mărunt și des în ochi,
Nisip amestecat cu ceară
Și frunze crude de la plopi.

Cutremur de cuvinte rare,
Mă-nfioară nopți și zile.
Luna neagră acum pare...
Mult am mers, sute de mile.

O caut și ea acum mă vede.
Comori ascunse în pământ,
Mai ușor sap după ele,
Mai ușor mor căutând.

În zadar îmi stric gândirea,
Căci goluri sumbre mă apasă.
Ea-mi întunecă privirea
Plec eu ochii grei spre casă.

Negru, gol și-npovărat,
Cu dorințe m-am aprins.
Am visat și am sperat,
Dar ura ei de tot m-a stins.