De ce trăim?

E noapte și norii mă cuprind
Și mă înteb de ce trăim?
Un simplu om și-o simplă viață
Și mă  întreb de ce murim?

Negura nedumeriri, un mister.
Un orb pășind pe cioburi arse.
Un surd cântând o tristă notă.
Un fum căzut pe-a mele oase.

Creat cu țelul de-a percepe
Durerea să o simt că fuge,
Tristețea să devore mintea,
Inima începe-a plânge

Creat cu țelul de-a fi liber,
Încătușat cu negre gânduri,
Trăiesc și mă sufoc în lanțuri.
Mai liniște e între scânduri.

Creez un orizont de lacrimi
Și mă întreb, de ce trăim?
Contez pe-a sufletului aripi
Și mă întreb, de ce murim?