Furtuni de gânduri mă străbat
Și mintea mi-o arunc în mare,
Timpul plânge și mă zbat,
Să ajung la crudul soare.
Visele, catarge negre sunt,
Înecate-n mări de moarte,
Jelite cu amar de vânt,
Pierdute-n adânc departe.
Fruntea-ncruntat-adună,
Amintiri din corp străin.
Strigăte de suflet sună,
Răgete de demoni vin.
Alungat sunt în deșert
Și căzut în marea morții.
Inima-mi bate alert,
Destinul trage sorții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu