De ce acum
când norii frâng
Nopți
cărbune cu-asprime,
Sufletul nu dă din aripi?
El coboară
în suspine...
De ce atunci
când eu te văd
Lumina lunii
ceața-o duce?
Și în nori
ea o preface,
Cântând
astfel nota dulce.
Visez în
nopți povești de groză,
Lacrimi reci
și-nsângerate,
Curg încet
și mă săgeată.
Tu nu vi,
te-aștept în noapte.
Reci fiori
de gheață neagră,
Mă străpung
cu dinți de foc.
Inima imi
zace tristă,
Plânsul nu
mai stă în loc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu