Mai știi tu dragă Alexandra,
Copii fiind noi ne jucam
Și tu fiind vara cea mare
An de an noi ne băteam.
Umeri plini de vinețeală
Și lacrimi crunte de durere,
Ne foloseam de tot ce aveam;
De pumni, picioare și de perne.
Eram ca doi pui de pisică.
Zile, noi cărți ne jucam
Și nu muream de plictiseală
Noaptea iarăși ne băteam.
Acum țin mult la amintiri,
Și sper să nu le uiți, adică
Copilăria noastră-a fost
Mai bună decât a lui Nică
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu