Trecutul astăzi mă doboară
Și luna o privesc adânc,
Cum o priveam întaia oară.
Nici steaua ta nu o zăresc.
Era luceafărul ce ne unea,
Ca două lacrimi pe obraz,
Raza ei târziu venea.
Porți de trecut închise toate.
Numai vise și momente,
Acum dăinuie în slove,
Muzici singure și lente.
Plânsete de păsări triste,
Graiul celor morți suspină,
Apa din izvor nu curge,
Plopii tremură-n lumină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu